Вступление
[Verse 1]
Nici amintirea nu te mai păstrează
De-aş vrea să-ţi cânt m-aş poticni afon
Ai fost o nebunie şi o rază
Rămâi un număr vechi de telefon
Mai vine cineva şi îmi mai spune
Câte ceva de bine sau de rău
Dar noi n-avem nici amintiri comune
Te-ai dus luând tot ce era al tău
[Chorus]
Te acordasem ca pe o vioară
Cântai în palme sub bărbia mea
Şi brusc te-am aruncat pe uşă-afară
Şi nu ai mai putut de-atunci cânta
Pe front dacă eram sau mort de boală
Sau condamnat sau cu genunchii frânţi
De dragoste, speranţă şi răscoală
Tu peste mine trebuia să cânţi
[Verse 2]
Dar acordajul tău a fost vremelnic
Tu ai cântat c-aşa ştiai că-mi placi
Şi-acum, dintr-un uitat şi trist pomelnic
Cu un surâs de neputinţă taci
Ai fost iubire sau minciună lungă
Te rog dă voie gândului curat
Din depărtarea mea să te ajungă
La orice nume azi te-ai fi mutat
[Chorus]
Un telefon uitat şi o adresă
Aud că suferi şi trăieşti urât
Şi-ţi cureţi zilnic cuvenita lesă
Şi tu, cu mâna ta, ţi-o pui la gât
Nu mai exişti, eşti trăsnetul de vară
Ce mi-a lăsat în creier cer topit
Şi când te-am aruncat pe uşă-afară
Eu cel mai mult atuncea te-am iubit